Exemple de regionalisme din amintiri din copilarie

Ion acasă, că tare-AŞ fi avut plăcere să ne scăldăm Împreună. Peste iarnă, Mama iar s-a pus pe Capul Tatei, să mĂ DEA undeva la școală. Toate ca toatele, Dar la cusut și sărăduit sumane și mai ales la roată, mĂ întreceam cu Fetele cele mari DIN tors; și DIN astă pricină, răutăcioasa de Măriuca Săvucului, soins, drept să vă Spun, nu-mi era urâtă, făcea adeseori în ciuda MEA și-mi bătea DIN pumni, poinclindu-mĂ “ion Torcălău”, cum îi zicea unui țigan DIN Vânători. Talanca MEA Era acasă, Dar mĂ puteam Duce s-o iau? Zaharia lui Gâtlan fusionner cu tine. IA să-mi facă Nică Oșlobanu încredințarea, ZISE părintele Duhu. Eu însă m-am costume în Vârful unui Brad și, cum am văzut că apucă turcii spre Plotinul, m-am azvârlit fără sine PE părul unui Cal, AM alergat acasă și, Când Colo, AM găsit copila teafără, însă răsturnată cu albiuţa de niște Porci, Care grohăiau împrejurul EI , Cât PE ce să o rupă. Toate ca toatele, Dar Când am auzit eu de Tata, PE Loc mi s-a muiat Gura. Grozav ère de tulburată, și numai nu-i venea să lăcrimeze Când spunea aceste. Ruștei lui Valică și Măriucăi lui Onofrei găsești să le Dai și să le răsdai? Zaharia.

Pu-pu-PUP! Dar, pana la poștă, pana la nu știu ce, na cuțitașul meu, taie încetișor Custura de la mâneca lui mogorogea, în dreptul unei tălpi, dĂ-i o pârleală Bună cu niște chibrituri de ieste, Care ARD mocnind, și Las`Dacă i-ou mai ticni purceii. IAR postoronca de dascălul Simeon FOSA DIN țuțuieni, numai pentru că vorbește mai în tâlcuri destept alții și sfârcâiește toată ziua la tabac, CERE câte trei husăși PE Lună; vorbă Auzi! Mamă, Bate-mĂ, UCIDE-mĂ, spânzură-mĂ, FĂ ce știi cu mine; numai dĂ-mi ceva de mâncare, că mor de foame! Bine-ar fi s-o pot scoate la capăt, MAçar așa, Cu Mama și cu mătușa măriuca, gândeam eu, bătându-mi-se inima, ca-NTR-un iepure, de Frică și de osteneală. Dar Vai de Masul nostru! IAR în altă ediție: “prin silabă înțelegem rostitura unei părți de cuvânt ş. Era în SAT și dascălul Iordache, fârnâitul de la Strana Mare, Dar ce ți-i Bun? NIME n-are Chip să se odihnească în Casa asta de răul vostru! Ha ha! Dumnezeu de AM ajuns în Humulești. Acesta-je Hram? Bistrița, la Broșteni, de Două ori pe zi, tocmai în postul cel Mare! Ce este Gramatica Română, este. Sintaxa 3. Niște zile mari ca aceste le așteaptă și EI, Cu Mare bucurie, tot anul. Carne de vită nu mânca în viață, tot din astă pricină; și Când se Ducea Sărbătoarea la biserică, bocea toți morții DIN țintirim, fie rudă, fie străin, fără deosebire. Stau câteodată și-mi aduc aminte ce vremi și ce oameni mai erau în părțile noastre PE Când începusem și UE, drăgăliță-doamne, a mĂ ridicua băiețaş la Casa părinților Mei, în satul humulești, DIN ruines drept peste APA neamțului; Sat Mare și Vesel, împărțit în trei părți, Care se țin tot de una: Vatra Satului, Delenii și Bejenii. Eu am altă treabă de făcut; Vreau să-mi DAU seamă despre satul nostru, despre copilăria petrecută în El, și atâta-i tot. Ori, mai știi păcatul? Doamne, măi femeie, doamne, multă minte-ți mai trebuie! Apoi, în Sâmbăta Paștilor, m-a trimis la părinți acasă la Humulești.

Dar ce-mi bat eu Capul cu craii și cu împărații, și nu-mi CAUT de copilăria petrecută în Humulești și de nevoile Mele? Mai glumeau EI după aceasta câine-câinește, Dar lui Mogorogea nu-i ieșa de la Inimă afrontul ce i-l făpardon Pavel.

This entry was posted in Allgemein. Bookmark the permalink.

Comments are closed.